recunostinta-si-rezilienta-emotionala
recunostinta-si-rezilienta-emotionala

Recunostinta este strâns legată de reziliența emoțională și de inteligența emoțională. Cu ce ne ajută recunoștința și care este legătura cu reziliența emoțională, am scris în rândurile următoare.

Știai că noi, oamenii, instinctual ne concentrăm pe ce se întâmplă negativ în viețile noastre?

Nu, nu este o încercare crudă a Universului de a ne face să ne simțim mizerabil. Ci, de fapt, este încercarea de a ne menține în siguranță.

Când corpul nostru detectează o amenințare, face ce știe el mai bine pentru supraviețuire – luptă, fuge sau îngheață.

Aceste reacții stau la originea noastră ca specie.

Din păcate, majoritatea dintre noi ne blocăm la un moment dat în viață, într-un anumit domeniu al vieții noastre.

Vedem comportamentul nedorit al copiilor noștri, al partenerului, al colegilor de serviciu, mult mai mult decât pe cel dorit.

Vedem ce nu avem, mai mult decât ce avem.

Vedem propriile defecte sau percepem mult din ceea ce suntem, ca fiind defecte, mai mult decât vedem ceea ce facem bine.

Și toate acestea ne orbesc.

Devine astfel important să distingem între:

  •  adevăratele amenințări, când avem nevoie de sistemul nostru nervos să preia conducerea și 
  • ceea ce percepem noi ca fiind amenințare, fără să fie în realitate, când corpul nostru are nevoie, de fapt, de o pauză și de o resetare.

Modul în care putem să ne resetăm, sa ne focusăm pentru a vedea și binele din viața noastră este prin RECUNOSTINTA.

Recunostinta…

…este o practică ce poate deveni zilnică cu un efort minim. Studiile arată chiar că frecvența, mai degrabă decât intensitatea momentelor noastre de recunoștință, este cel mai bun predictor al unei stări de bine. 

Recunoștința poate fi și acel moment în care te oprești să admiri frumusețea culorilor de toamnă de pe covorul de frunze care este peste tot pe lângă tine. Atât de simplu.

RECUNOSTINTA

ADUCE MODIFICĂRI LA NIVELUL CREIERULUI

Potrivit lui Daniel Siegel, profesor de psihiatrie și director al Institutului Mindsight Institute:

Așa cum oamenii practică zilnic spălatul pe dinți, recunoștința și mindfulness-ul sunt o formă de igienă a creierului.

Sentimentul de recunoștință activează anumite părți ale creierului asociate cu inteligența emoțională. Studiile arată că acest lucru se întâmplă deoarece recunoștința presupune două lucruri:

  1. Ca noi să fim coștienți de emoțiile noastre (Cum mă simt? Mă simt recunoscător sau nerecunoscător?)
  2. Ca noi să practicăm echilibrarea/reglarea emoțională. (Cum pot să devin mai recunoscător în viața mea de zi cu zi?)

Ambele aspecte, conștientizarea și reglarea,  ne cresc reziliența emoțională. 

Ce înseamnă să fim rezilienți emoțional?

Înseamnă că știm să ne adaptăm și să depășim evenimentele stresante, fie că este vorba despre o luptă de putere cu copilul tău, o ceartă cu partenerul tău sau o situație de viață neașteptată. Deci nu numai că reușim să trecem peste, dar continuăm să mergem înainte. Nu ne lăsăm doborâți.

Când simțim și exprimăm mulțumirea, activăm acei centrii ai motivației și recompensei din creierul nostru, ceea ce schimbă felul în care vedem lumea, pe noi și pe alții.

O parte uriașă a echilibrului nostru emoțional constă în a fi capabili să ne focusăm pe lucrurile pentru care suntem recunoscători.

Pe măsură ce practicăm recunoștința, ne întărim acele căi neuronale din creier astfel că o dată bătătorite acele căi, vom merge pe ele cu mai multă ușurință. Asta înseamnă că vom avea întărit/exersat obiceiul de a remarca darurile minunate din viața noastră.

Dacă nu știi de unde să începi, concentrează-te pe cele cinci simțuri de bază. În felul acesta nu vei da greș nicicând și niciunde. Te poți concentra pe câte un simț în fiecare zi sau pe toate cinci într-o zi.

Începe prin a închide ochii și a respira adânc de câteva ori. 

Mirosul: Inspiră pe nas. Ce miros plăcut simți? Emoțiile noastre sunt strâns legate de simțul mirosului, așa încât întreabă-te: Ce sentiment plăcut îmi trezește acest miros? O dată cu practica, mirosurile plăcute devin trigger pentru sentimentul de bine.

Auzul: Cu ochii deschiși, ascultă sunetele. Pe cele care vin din interiorul tău și pe cele din exterior. Poate fi sunetul vântului, al păsărilor, al propriei respirații, al propriului stomac sau al….liniștii. Care este mai plăcut pentru tine? Spune-ți în gând sau cu voce tare de ce apreciezi acel sunet.

Gustul: Cu ochii închiși, conectează-te cu gustul din gura ta. Poate că simți gustul pastei de dinți, al gumei de mestecat, al cafelei pe care tocmai ai băut-o sau al mâncării. Găsește un motiv pentru care ești recunoscătoare pentru acel gust.

Atingerea: Cu ochii închiși atinge ceva din jurul tău. Pot fi hainele, scaunul pe care stai, inelul pe care îl porți sau covorul pe care ții picioarele. Apreciază atingerea acelui lucru cu care conectată fizic și zâmbește pentru că îl ai.

Văzul: Cu ochii larg deschiși, privește în jurul tău. Ce vezi? Mulțumește-i pentru existență și pentru felul în care te ajută în viață.

Cu recunoștință pentru că ești aici❤️,

Claudia

P.S. Dacă vrei să afli cum poți să-ți dezvolți inteligența emoțională prin recunoștință, citește acest articol:

Cum dezvolti inteligenta emotionala prin recunostinta

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.