Ești părinte de adolescent de liceu?
Fie că adolescentul tău a trecut de clasa a IX-a, fie că abia acum face tranziția de la gimnaziu la liceu, îți vor fi de folos aceste 7 idei pentru a manageria provocările perioadei prin care treceți împreună.
M-am documentat la părinți deja cu experiență, am ascultat și părerea altor psihologi, am vorbit cu câțiva profesori-părinți. Iată concluziile:
7 Idei pentru a manageria perioada de liceu
1. Ești părinte de adolescent de liceu? Reevaluează limitele
Dacă până acum nu ați avut discuția despre limite, este momentul să o aveți. Dacă ați mai avut o astfel de înțelegere, reevaluați-o.
Există trei categorii de provocări la care mă voi referi aici.
- Cele care pot avea consecințe serioase, dramatice chiar asupra adolescentului, precum consumul de alcool, de tutun și drogurile.
- Următoarele ca importanță ar fi timpul pentru odihnă (cele 9 ore de somn), o cameră curată, rezultate decente la școală.
- Cele asupra cărora ar fi bine să-l lași pe el să decidă, oricât de greu îți va fi să faci asta.
Mă refer aici la hainele pe care le poartă (desigur în limitele decenței, totuși), la felul în care își poartă părul sau se tunde, la muzica pe care o ascultă și chiar la limbaj (și aici, desigur, în limitele bunului simț).
Este perioada în care ei folosesc la fiecare două cuvinte Gen, LOL, Man, WTF și altele.
De asemenea….
….este perioada în care ei încearcă tot felul de stiluri pentru a-și da seama cine sunt, ce îi definește, ce le place și ce nu.
De exemplu, fiica mea este înaltă și subțire, dar poartă unele haine cu 3 numere mai mari, sau are câteva tricouri negre și numai cu ele se îmbracă. După ce am tot strâmbat din nas, mi-am dat seama că este inutil și chiar nerecomandat să mai fac așa. Asta dacă nu cumva vreau să stric relația dintre noi și să nu mai aibă încredere în mine.
A vrut să-și facă șuvițe și am fost de acord, cu condiția să folosească un spray colorant, nu sa-și distrugă părul la coafor. Am vorbit chiar cu coafeza mea care i-a explicat ce presupune tehnic să-ți faci șuvițe și i-a trecut. Pe moment.
A vrut să-și pună unghii, așa cum aveau multe din colegele ei de școală. Nu am fost de acord, ea a insistat, până când s-a lămurit singură. Prietena ei și-a rupt o unghie și a văzut prin ce suferință a trecut, a văzut că unghia pusă a zburat o dată cu unghia naturală. I-am mai explicat o dată procedeul de punere a unghiilor și de întreținere a lor și i-a trecut.
Sunt, într-adevăr, foarte strictă cu înjurăturile. La noi în casă nu se înjură, nu se spune mă-ta sau tac-tu, nici măcar cuvântul ”nesimțită” care în unele familii este la ordinea zilei.
Cu toate astea am surprins-o zicând WTF. Am trecut cu vederea, nu înainte de a ridica puțin din sprâncene așa încât să mă vadă și să știe că nu sunt de acord (i-am adus astfel în atenție că este o limită peste care nu poate trece).
Nu i-am ținut nici o teorie, dar a înțeles din priviri. Nu înseamnă că nu îi va mai scăpa vreo înjurătură, dar știe care sunt limitele.
2. Ești părinte de adolescent de liceu? Acceptă că vor fi conflicte.
Fii conștientă că nu vei trece prin perioada liceului fără să ai conflicte cu adolescentul tău. Consideră-le bine-venite.
Adolescența este ca o descoperire, o renaștere a lor, o perioadă în care învață multe despre ei în drumul lor către maturitate. Iar acest proces implică și durere. ESTE ÎN REGULĂ!
3. Ești părinte de adolescent de liceu? Puțin umor nu strică niciodată.
Nu-ți pierde, nu-ți refuza umorul. Dincolo de toate neajunsurile care se pot întâmpla, continuă să găsești motive de râs.
Am citit undeva că umorul este ultima strategie de conservare a sănătății mentale pentru soldați, polițiști și părinți de adolescenți.:))
Iar o altă glumă sună cam așa:
Doi părinți stau pe o canapea în fața televizorului. Tatăl se întoarce către mamă și spune: Ei bine, acum că amândoi copiii sunt la închisoare, poate reușim să facem, în sfârșit, excursia aceea pe care am tot planificat-o. (LOL)
4. Ești părinte de adolescent de liceu? Concentrează-te pe partea pozitivă a lucrurilor.
La trecerea de la gimnaziu la liceu, adolescentul tău are probabil sentimente amestecate de îngrijorare, teamă și entuziasm. Fiica mea mi-a confirmat că așa este.
Cercetările arată că o abordare pozitivă a unui eveniment duce la rezultate mai bune. Așa încât, concentrează-te pe părțile pozitive ale acestei tranziții.
După ce mi-a spus care sunt temerile ei, am dus discuția către ceea ce o entuziasmează și am dezbătut pe larg acest aspect. Per total, sentimentul de curiozitate este cel care primează.
5. Ești părinte de adolescent de liceu? Fii deschisă către marile schimbări pe care perioada liceului le va aduce.
În următorii ani adolescentul tău va crește mult. Nu numai fizic.
Este un adult în devenire. Va continua să-și schimbe vocea, felul în care arată, atitudinea. Vor crește interesul pentru relațiile romantice și timpul petrecut cu prietenii.
În același timp, va crește și presiunea pentru performațele școlare.
6. Ești părinte de adolescent de liceu? Faceți front comun.
Ca părinte, îți va fi mai ușor să fii de aceeași parte a baricadei când vine vorba de chestiuni importante care îl privesc pe copilul tău.
Eu am vorbit cu fiica mea despre așteptări. Atât ale mele, cât și ale ei.
Am spus clar care sunt limitele mele în privința orelor de somn, a orelor de ajuns acasă, a cheltuielilor pe care voi fi dispusă să le fac pentru haine și alte accesorii, a banilor pe care îi va avea de cheltuit, etc
Ea, la rândul ei, a mai adus niște argumente. Am cedat și eu, a cedat și ea. Deocamdată, am ajuns la un consens.
Altfel, vei ajunge să discuți probleme importante când ești chiar în mijlocul unei situații tensionate, ceea ce va crește neînțelegerile dintre voi.
7. Ești părinte de adolescent de liceu? Fii calmă și răbdătoare…..cel puțin imediat ce vine acasă de la școală.
Adolescentul tău va începe să aibă programul din ce în ce mai plin, mai solicitant, în special cu temele care vor fi din ce în ce mai complexe și mai multe.
Pe lângă asta, începutul liceului înseamnă găsirea unui nou trib căruia să i se alăture și în care să se regăsească. Mai mult, așa cum am mai spus, este o perioadă de descoperire a propriei identități.
În aceste condiții, foarte probabil că va ajunge acasă extenuat și fără chef de vorbă. Respectă acest lucru. Lasă-i timp să fie el cu el, fără să intervii.
Nu sări pe el cu întrebările. Nu fi ofensată dacă nu va sta de vorbă cu tine.
Salută-l și asigură-l că ești acolo atunci când va dori să vorbească cu tine.
Vei avea o maaare bulina verde din partea lui. Va simți că îi înțelegi nevoile, ceea ce va fi un mare plus pentru relația voastră.
Nu uita! Dacă simți că nu te descurci singură, poți alege să lucrezi cu mine în sesiuni individuale de coaching de parenting.
Fii un părinte inspirat.
Claudia
