Antonia s-a simtit prima data epuizata emotional si fizic si cu sentimentul ca a esuat total ca parinte, in perioada in care fiica ei a intrat la pubertate.
In momentele ei proaste se gandea: Am facut tot ce am putut. De ce nu functioneaza nimic?
Sentimentul ei de coplesire si epuizare a devenit asa de sever incat a ajuns la terapeut.
Aceasta este, pe scurt, povestea Antoniei, mama unei fete de 13 ani.
In momentul in care simti si tu ca ai facut ceva din nou si din nou, fara nici un rezultat….
In momentul in care gandesti:
Sunt total ineficienta ca parinte! Copilul meu nu ma asculta, iar eu ma simt pierduta….
In acel moment posibil ca ai ceea ce se cheama sindrom de burnout (de epuizare cauzata de jobul de parinte).
Cu toata aceasta nebunie cauzata de pandemie, sentimentul de epuizare s-ar putea sa fie chiar mai intens.
Pe langa ingrijorarea produsa de stradania de a se mentine sanatosi, multi parinti se adapteaza muncii de acasa, in timp ce sunt atenti si la copilul care are scoala online sau, si mai rau, sunt plecati de acasa, in timp ce nu sunt siguri ce face copilul tintuit in casa de scoala online.
Lipsa socializarii cu altii, din afara familiei, se adauga la coplesirea deja existenta.
Categoric, parentingul copiilor mai mari poate fi unul dintre cele mai stresante joburi. Un studiu publicat in Developmental Psychology (jurnal al Asociatiei Psihologilor Americani) arata ca mamele copiilor de gimnaziu au cel mai mare nivel de inutilitate/tristete sufleteasca si cel mai mic nivel al satisfactiei de viata, comparativ cu mamele altor grupe de varsta.
Si burnout-ul este foarte serios: Un studiu recent publicat in Clinical Psychological Science arata ca epuizarea parentala caracterizata prin sentimentul de coplesire, distantare emotionala de copil, sentimentul ineficientei, este puternic asociata cu neglijenta si comportamentul agresiv indreptat catre copil.
Daca te regasesti in vreuna din situatiile descrise mai sus, iata cateva modalitati prin care te poti redresa:
Vorbeste cu prietenii
- este una dintre cele mai eficiente metode de a-ti depasi epuizarea si, in acelasi timp, una dintre cele mai neglijate, din cauza ca simti ca nu ai timp, sau din cauza ca vei fi judecata si te faci de rusine.
- cu toate acestea, prietenia este extrem de importanta pentru sanatatea ta emotionala, pentru ca un prieten te poate asculta, iti poate da un feedback care sa te ajute sa te linistesti, sau pur si simplu poate empatiza cu tine vizavi de provocarile prin care treci ca parinte.
- distantarea sociala poate fi un impediment, dar peste care poti trece folosind Zoom-ul, Skype, sau chiar “banalul” apel telefonic.
Concentreaza-te pe ce functioneaza mai bine pentru familia ta
-
pierzand tot mai mult timp pentru a cauta solutii pentru tine si copilul tau, nu faci decat sa amplifici sentimentul de epuizare.
- orice a-i alege, vei simti ca parca cealalata optiune era mai buna.
- s-ar putea chiar sa fii cuprinsa de frica si ori sa iei decizii bazate pe frica, ori sa nu le iei deloc.
- asa incat, prioritizeaza ce este necesar, facand diferenta intre dorinta si nevoie.
- fa o schimbare de mindset, de la “cel mai bine” la “ce functioneaza”, cu atat mai mult cu cat situatia actuala nu prea iti permite sa gasesti variante ideale pentru orice aspect al vietii tale.
Focuseaza-te pe a face un singur lucru o data
- daca lucrezi de acasa si copilul tau are si el scoala online, s-ar putea sa fii tentata sa faci mai multe lucruri o data, dar incearca sa eviti asta si sa te limitezi la ce poti.
- “cu cat ai mai multe bile in aer, cu atat este mai probabil sa le scapi de sub control”.
- multitaskingul este calea principala catre epuizare.
- in loc de asta, accepta ca nu poti sa faci tu totul si incurajeaza-ti copilul sa te ajute cu treburile.
Nu te mai crampona de “fericirea” copilului
-
luandu-ti responsabilitatatea pentru emotiile altuia este o provocare necastigatoare si care te va uza psihic.
- emotiile vin si pleaca, se experimenteaza, se transforma, cateodata din cauza/datorita alegerilor pe care le facem, cateodata din cauza/datorita a ceea ce ni se intampla, sau pur si simplu fara un motiv anume.
- obsesia societatii noastre pentru fericire, ajutata de social media, de traineri, de reclame, etc ne fac sa credem ca daca nu suntem fericiti, cel mai probabil este ca o ducem rau.
- focusandu-te pe a obtine fericirea copilului, fiind hiperprotectiva si hipervigilenta, te poate face sa te simti epuizata.
- mai mult, atunci cand te focusezi excesiv pe fericirea copilului, copilul invata ca nu este in regula sa te simti si altfel decat fericit si il poate confuza, pentru ca viata este plina cu emotii de toate felurile, nu numai cu fericire si sa experimentezi tot felul de emotii te ajuta sa devii rezilient si sa mergi mai departe.
- pierzi ocazia sa iti inveti copilul si chiar si pe tine sa manageriezi emotii neplacute si incomfortabile.
Daca este necesar, mergi la consiliere
- te poate ajuta sa gasesti solutii pentru a-ti ajuta copilul in diferite probleme pe care le are si sa aduci intreaga familie pe drumul cel bun.
- te poate ajuta pe tine sa gasesti resurse pentru a-ti manageria stresul si pentru a-ti restabili echilibrul emotional.
- te poate ajuta sa devii un model pentru copilul tau.
Cu drag,
Claudia
